Monthly Archives: June 2011

Deutsch ganz leicht & the Basic Vocabulary Builder

 

 

What happens in your mind when you think about learning a new language? You are excited, aren’t you?

What about  the moment when have already started learning it, you pass the basics of the basics, you have some words in your vocabulary and you must talk and put together the knowlegde you have got so far?  How do you feel then? Lost, desperate, incapable? You don’t know what to start with and you forgot the little you had known? Yes, I know. Been there, done that!

Well, to avoid these situations, Deutsch Akademie prepared 2 materials for all of us. All of us that think that German is not among the simplest languages on Earth and that try hard to remember all those new words and pronounce perfectly. More precisely, I mean here:

> DEUTSCH  GANZ  LEICHT

> THE BASIC  VOCABULARY  BUILDER

These 2 materials are extremely useful! DEUTSCH GANS LEICHT contains  7 stories, read very clearly in 2 different rhythms: normal (for the fantastic students) and slow (for the future fantastic students 🙂 ). The book also contains a little lexic explanation for the absolute new words and some exercises to make sure you properly understood the text. (The correct answers are on the next page, in order to verify yourself.)

The BASIC VOCABULARY BUILDER is, as I like to call it, a survival guide. You have all the main words there in order to have a normal conversation with anyone on the street, in a hospital, to express your opinion, to react in your own way, etc. etc. There are 48 pages of pure awesomeness!

I have them too, both of them.

I like the DEUTSCH  GANZ  LEICHT  book very much, because of the quality of the texts, how it uses all our information gathered so far and how we learn new useful words. My favourite reason is represented by the 2 reading rhythms. As all of you know, it is so hard to understand the German speakers, when they talk normally. However, this slow motion, yet not boring reading rhythm helps us to observe all aspects of the texts: meaning, new words, pronunciation and punctuation. It is impressive! I love that!

The BASIC VOCABULARY BUILDER is always with me. I have a little dictionary and this survival guide, as I called it in the previous lines. It is very, very useful! Wherever you go: Cosmetics, shop, supermarket,…  you can  use it, since it contains the basic vocabulary for each of these situations. I don’t carry with me the CDs. Just the book. I listen to the CDs at home for a better pronunciation.

With all these being said, I recommend and encourage you to buy them both from the Reception or from the online shop:

https://www.deutschakademie.de/E-Books/

Viel Spass!

 

Un alt capitol incheiat…

Acesta a fost ultimul curs pentru cativa dintre noi, cei de la A 2.1., si pentru Philippa, care pleaca in concediu de maternitate.  Aici era in 6 luni de sarcina.

De la stanga la dreapta avem asa: Simona din Italia; Pedro din Portugalia; Chito din Insulele Filipine, Cihan din Turcia; Luella din Italia; Mona din Iran; Philippa ~profesoara ~; Aristea din Grecia; Angelika din Polonia (ea e bucatareasa sefa! :D); Anda din Romania si cu mine, tot din Romania. O super grupa!

Trebuie sa recunosc ca team-buildingul nostru a inceput destul de greu, dar stiti voi! V-am mai spus: „incetul cu incetul se fabrica otetul” . Asa si la noi, azi, o cafea, maine , un vernisaj si iaca! Suntem deja buni prieteni.

Este impresionant sa vezi cum se leaga relatiile astea asa intre oameni. Mereu mi-a placut subiectul acesta.

Oricum, A 2.1. a fost excelent! Cu Chito si Cihan sunt colega si acum, in A 2.2. Este foarte binevenit acest lucru.

Un capitol incheiat, o alta poarta deschisa.

 

 

 

Gata!

 

 

Unul dintre ultimele posturi dedicate picnicului.

In poza atasata, eram la sfarsitul mesei. Toti eram mancati, plini de suc si apa.

Am facut schimb de povesti, de amintiri, de intamplari, de cazuri, situatii si principii. Cum sa nu iti placa asa ceva? Cum sa nu te bucuri de momentele impartasite cu ceilalti?

Ati vazut “Into the Wild”? Este acolo un moment in care protagonistul ajunge la concluzia ca fericirea e reala doar atunci cand e impartasita. Jos palaria! Nu pot decat sa fiu de acord!

Cu ocazia cursului de la Deutsch Akademie, am invatat germana , am invatat Viena, am invatat cultura austriaca si am priceput modul acesta de viata. Si cu bani putini! J

Ne-am facut prieteni noi, cam din toate tarile lumii, si astfel am si invatat sa apreciem alte culturi. Suna ciudat si repetitiv, dar chiar asa e!

Ma intreb doar: „Ce mai urmeaza?”, in afara de alte reguli de gramatica. 😀

Sa vedem!

 

Locul

 

 

 

Da, tot despre acest picnic discutam.

In acest post, despre locul desfasurarii picnicului. Ne-am dus la Prater, evident. Puteam sa mergem si la Donauinsel, dar ne-am razgandit ca e prea departe, parca (sau nu mai stiu care era motivul).

A, da! Si ne-am mai gandit sa mergem la casa aceea a arhitectului celebru, am uitat cum se numeste. Si de acolo am plecat cu gandul. OK, a fost si ideea sa ne deplasam la Schönbrunn, sa ne plimbam prin gradini, sa urcam la Gloriette, dar..din nou, nu! Sa nu va mai spun ca cativa dintre noi (nu eu!) au vrut sa mergem la Zoo Schönbrunn. Alta dandana! Nu, in nici un caz! Ce sa facem acolo? Animalele acelea pot sa fie triste si fara noi.

Cum ne-am apropiat de Prater? Cineva a venit cu ideea sa ne dam pe roata. Pfuai! Nu este o idee buna pentru toata lumea, chiar daca numarul doritorilor a fost mare. Asa ca am zis sa mergem totusi la Prater, sa facem picnicul acolo si sa se dea pe roata cine vrea.

Asa, da! Toate lumea a fost de acord! 😀

 

In actiune

 

 

Stiu ca am mai vorbit despre acest picnic, dar asa de bine m-am simtit incat trebuie sa impartasesc cu voi toate simtirile.

La momentul surprins in poza eram toti in actiune. Fiecare manca din ce au adus altii, fiecare se infrupta cu celelalte bunatati si se incadra in peisaj. 😀 Cum sa nu iti placa de la ceilalti? Ca atunci cand eram copii, mai stiti? Cartofii cu piept de pui de acasa nu erau buni, dar fasolea de la vecini era foarte buna. 🙂 Asa sunt copiii, stiu!

Oricum, in aceasta poza, dupa cum am spus si mai sus eram toti claie peste gramada in bunatatile de pe masa. Este destul de interesant, deoarece, cu aceasta ocazie, poti observa ce preferinte au ceilalti la mancare, dar poti sa si „gusti” din traditiile altor popoare.  Era evident ca cei din Italia vor aduce mozarella, nu? 😉

A fost foarte, foarte bun totul! Preferata mea a fost salata gatita de Mona, colega noastra din Iran. Muuuulte gusturi laolalta si totusi fresh!

Ah, ce mai! Un adevarat rasfat al papilelor gustative!

 

Briose de Polonia

 

In acest post o sa ne concentram asupra brioselor de Polonia. Sunt gatite de catre colega noastra, Angelika.

Trebuie sa recunosc ca initial nu am crezut-o ca le-a facut ea, dar dupa ce le-am gustat, m-am convins. Erau foarte, foarte, foarte bune si zemoase. Moi si pline de gust.

Nu e venit doar cu una singur fel, ci cu mai multe feluri: ciocolata simpla sau cum i-a zis Angelika: „ultraciocolata”, vanilie cu ciocolata si vanilie cu afine. Ce sa mai vrei de la viata dupa o astfel de gustare? Am mancat toti acolo si ne-am minunat.

Mi-am amintit apoi (si i-am si spus, da) cum se zice in Romania intr-o astfel de situatiune. Cand gatesti ceva foarte, foarte bun si toata lumea te lauda, bucataresei i se spune: „Gata, draga, acum poti sa te mariti!” O super coincidenta este ca Angelika chiar trebuie sa se marite in august. 🙂 Dragut, nu?

Din nefericire, nu suntem invitati la nunta. Se va tine in Polonia. As manca numai briose, daca m-ar invita! 🙂

Bunatati la orizont

 

 

 

Catamai masa si plina cu de toate! La picnicul organizat de grupa A 2.1, cum ziceam si intr-un alt post, fiecare a adus ce a crezut el / ea de cuviinta. Astfel, o sa va rog sa observati masa! Salata din Iran, platou din Italia, biscuiti / snacks din Romania, sucuri din Turcia, briose din Polonia, ciocolata din Grecia, etc. Suna bine, nu?

Cred ca cea mai interesanta parte a fost in momentul in care am povestit fiecare cum am pregatit tot ce e acolo. Pentru unii dintre noi, a fost foarte simplu, pentru ca pur si simplu am fost la supermarket si am cumparat ce am vrut. Altii au gatit. De exemplu, colega noastra din Polonia, Angelika, a pregatit acele minunate briose. Colega noastra din Iran, Mona, s-a trezit de la 5 (!!!!) dimineata sa pregateasca salata. Cu tot ce trebuie, tot procesul: taierea legumelor, amestecarea lor, adaugarea condimentelor (aduse din Iran!), imbinarea gustului si racirea mancarii. A fost delicioasa!

La desert, am avut snacksuri si ciocolata. Foarte bun! 🙂

 

 

La picnic

Ce ne inspira aceasta poza? De ce mananca toti si de ce sunt asa de multe mancaruri si bauturi pe masa? Inca ceva: sunt acolo toti participantii? Ei bine, acesta esta o poza de la picnicul nostru de final.

Dupa ultimul test, ne-am dus la Praterstern pentru cateva ore petrecute impreuna. Fiecare s-a gandit bine de tot cam ce le-ar placea celorlalti si s-a prezentat cu tema facuta: a adus cate ceva. O salata, un biscuite, un covrig, un langos sau o briosa. Nu am dus lipsa de nimic; ba chiar, aveam si prea mult.

Oricum, a fost o oportunitate foarte buna sa socializam, sa ne cunoastem mai bine, sa vorbim mai mult despre subiecte in afara gramaticii limbii germane.

Am aflat multe lucruri despre colegii mei, despre experientele lor si despre viata lor de pana sa ne cunoastem.

Inc a o data am observat ca tara din care provine influenteaza o persoana enorm de mult. Nimic nou, stiu, dar voiam doar sa va amintesc.

 

Try to say NO!

 

 

 

I do not think think anyone who is on a diet or not can deny such a fantastic cake. I mean look at it! Very delicious and sooooo juicy!

I had the honor to eat it 2 weeks ago in a restaurant in Schneeberg. It is called HAUSTORTE and, as far as I understood, it is a traditional Austrian cake. It has cheese, jam, cream, some other fruits cream and … a napkin, as you can see in the photo! 🙂

Is that true that you can eat that only in the mountains? I don’t remember seeing it in other cafeteria. I shall pay more attention from now on.

Anyway, this cake has definitely opened my appetite for trying Austrian cakes. I shall take one by one, piece by piece until I shall get to the great Sachertorte. There are some moments when I wonder if it had been better to actually start with the Sachertorte and afterwards try the others. 🙂

All in all, the sweets of Austria are waiting for me!

 

Mahlzeit!

 

 

Una dintre primele mele experiente la un restaurant ALL YOU CAN EAT. Da, tot ce vedeti acolo este al meu: 3 farfurii si desertul > in fotografie nu se vede desertul: erau castraveti murati, preferatii mei. 😀 Sunt „dulci”, asa ca mine! In rest, pe acolo aveam multe ciuperci, carne de rata, somon, taitei / paste, usturoi si cartofi fierti si cu patrunjel. Cu sos de usturoi si / sau sos de mango.

Mie mi se pare foarte interesant conceptul aceaste de restaurant ALL YOU CAN EAT: cum vine asta sa platesti o taxa fixa si sa mananci cat poti? Mi se pare extraordinar de bun si de riscant, in acelasi timp, din punctul de vedere al comerciantului! L-as intreba o data pe seful de sala sau ce au ei acolo, cum merge toata treaba, ce se intampla cu mancarea pe care ramasa intr-o zi, cand au timp sa curete tot, etc etc.

Recomand restaurantele de tip ALL YOU CAN EAT mai ales in diminetile dupa chefuri „grele”, hard core! Atunci cand trebuie sa mananci muuuuuuuuult! Green Asia e doar unul dintre ele!

Mahlzeit!

Podul de piatra

 

 

 

Acest pod se gaseste  in Stadt Park, „in spatele” lui Strauss. L-am vazut prima data anul trecut cand am fost in Vienna, ca turist. Mi s-a parut impresionant faptul ca era asa micut si impopotonat.  L-am mai vazut de cateva ori de atunci, acum de cand m-am mutat in Viena, ma refer.

Podul acesta mi-a amintit de jocul acela pe care il jucam noi in „tinerete”. La gradinita, chiar. Se numea PODUL DE PIATRA. Ce frumos era! Tin minte ca eu mereu cantam prea jos. 😀

Ma duc destul de des pe acolo. E un loc magic, care imi inspira multe povesti si multe imagini. Da drumul si la unele amintiri, la imaginatie, la arta si la stres.

Apa aceea oare cum se numeste? Nu am nici cea mai mica idee. O sa aflu eu la un moment dat!

Recomand tuturor sa viziteze zona respectiva pentru merita fiecare metru si fiecare pas facut. Sa nu uitam ca acumularea amintirilor ne face mai bogati.